Nu "hai Bilbao" nici "hai Madrid" ci "hai Romania" am scandat pe tot parcursul meciului din finala Europa League. Nu sunt o impatimita a fotbalului, nu am o echipa favorita si de obicei nu dau importanta evenimentelor de acest gen. Acum a fost altfel si a fost mai mult decat fotbal: a fost nationalism, mandrie si satisfactie la cote maxime.
Este evidenta reusita evenimentului, organizarea ireprosabila si satisfactia romanilor si spaniolilor deopotriva. Este cu siguranta prima oara cand autoritatile romane ofera un spectacol grandios in fata unei audiente frustrate si avide de succes. Romanii aveau nevoie de aceasta reusita, de o confirmare palpabila ca Romania poate prinde din urma Vestul si ca nu ne trebuie decat multa determinare si sacrifiu pentru a intra in linie dreapta.Spun sacrificiu pentru ca nu va fi usor sa schimbam mentalitati setate pe profituri individuale de scurta durata in detrimentul celor de lunga durata si la scara mare. Dar aceasta este o alta discutie care merita o abordare separata.
Intorcandu-ma la finala Europe League, ma aplec coreeneste in fata domnului Oprescu care a dat o lectie despre forma afirmativa a verbului "a putea" intr-o structura gramaticala in care Romania este subiect. Era foarte patetic acel " la noi nu se poate" sau intr-o nota asemanatoare si la fel de negativa faimosul "ca la noi". Romanii si-au insusit cu usurinta expresia esecului de fiecare data cand nu exista destula vointa si ambitie pentru a face lucruri bune sau, cum ar fi sa le numim normale?! Deci multimiri domnului Oprescu& Co pentru aceasta cocktail de nationalism, ambitie si profesionalism. A fost delicios.
Meciul s-a incheiat, spaniolii vor pleca, euforia va disparea intre doua linii de tramvai deviate.Sa nu ne imbatam cu fotbal spaniol, cotidianul romanesc e cum l-am lasat. Si totusi nu! Nu stiu altii cum sunt, dar eu am simtit ca ceva s-a schimbat si am varsta la care sa-mi permit luxul de a fi optimista si increzatoare. Cred si mai ales sper, ca mai departe de satisfactia de moment si de castigurile materiale, autoritatiile romane au inteles importanta evenimentelor internationale pentru dezvoltarea Romaniei si vor face eforturi sustinute pentru a repeta figura cat de curand se va putea. Practic ce am auzit eu un semestru, incontinuu, (la cursul Foundation for Convention Management) si anume ca organizarea de evenimente de orice tip, dar mai ales sportive, poate aduce profituri extraordinare si capital de imagine unei tari, l-am vazut in direct, in Romania acum 2 zile. Muream de ciuda cand profesoara lauda necontenit succesul Coreei in organizarea de evenimente de maxima importanta precum G20, Nuclear Security Summer 2012,etc si ma gandeam ca la noi...nu se poate(sic!). Acum ca am vazut ca se poate, sper sa se si vrea in continuare si mai ales sa se si caute oportunitati. Si mai sper inca ceva: ca acest meci va mai sterge din "mostenirea" exporturilor de emigranti romani in Spania si va constitui un prilejul unui dialog cordial intre cele doua tari.
Ziarele au scris de fiesta spaniola, eu i-as spune fiesta romaneasca si toata pledoaria de pana acum tine ca argument ca romanii au toate motivele sa se bucure, dar si sa se refere la acest eveniment ca model pentru experiente viitoare si la fel de satisfacatoare. Este momentul ca romanii sa actioneze sub motto-ul "Hai Romania" si sa le dea motive strainilor sa raspunda deschisi " Hi Romania".
vineri, 11 mai 2012
sâmbătă, 14 aprilie 2012
Pastele contemporan
Vad in ultima vreme ca tot mai multe persoane isi exprima public (stiri, bloguri, interviuri) nemultumirea fata de forma actuala a Sarbatorii Pascale. Cu alte cuvinte, se plang de ce a ajuns Pastele in ziua de azi: imbulzeala din centrele comerciale, aglomeratie, agitatie, dezmat, iepurasi in cluburi, mancare multa, bautura in exces. Nici pomeneala de spiritualitate, slujba, post,rugaciune si pocaiala in asteptarea Sfintei Invieri. Forme fara fond, Paste fara credinta, comert cu candele.
E greu sa contesti aceste acuzatii de alienare a oamenilor fata de traditia religioasa. Lucrurile cam asa stau atat pe plan national cat si international. Si ar fi si greu sa fie altfel in conditiile actuale; traim intr-o era a globalizarii, intr-o lume capitalista unde performanta economica ia potul si "the fittest survive". In aceasta lume individualista si materialista, spiritualitatea, religia si linistea sunt pentru cei care au timp si isi permit luxul.
Ma intrebam daca cei care se plang de "Pastele contemporan" chiar si-ar dori cu adevarat o intoarcere la cele sfinte? In conditiile astea catedrala "Mantuirea Neamului" ar fi o binecuvantare, iar candela Patriarhiei, sfanta :) Traiesc cu credinta (sic) ca desi abordare actuala non-religioasa nu e dezirabila, nici o reintoarcerea intru totul la cele Sfinte nu ar fi. Unde pui ca s-ar s-ar traduce prin indobitocirea populatie si eventual ar fi considerata noua strategie electorala a Divolului Basescu.
Inainte sa inchei, as dori sa precizez ca articolul este scris de o credincioasa, nu pocaita si nu fundamentalista, dar credincioasa. Si nu are intentia de a minimaliza incarcatura speciala a Pastelui, ci pur si simplu de a sublinia ca exista o latura contemporana a acestei sarbatori, pe care nu o putem renega. Pastele, in forma lui actuala(partial comerciala si partial spirituala) ne defineste pe noi si lumea in care traim. Si sa fim convinsi ca Romania nu este nici pe departe o tara atat de indepartata de cele sfinte precum s-ar crede, sau precum sunt alte tari.
Aceste fiind spuse, va doresc ca un Paste fericit si linistit!^^
E greu sa contesti aceste acuzatii de alienare a oamenilor fata de traditia religioasa. Lucrurile cam asa stau atat pe plan national cat si international. Si ar fi si greu sa fie altfel in conditiile actuale; traim intr-o era a globalizarii, intr-o lume capitalista unde performanta economica ia potul si "the fittest survive". In aceasta lume individualista si materialista, spiritualitatea, religia si linistea sunt pentru cei care au timp si isi permit luxul.
Ma intrebam daca cei care se plang de "Pastele contemporan" chiar si-ar dori cu adevarat o intoarcere la cele sfinte? In conditiile astea catedrala "Mantuirea Neamului" ar fi o binecuvantare, iar candela Patriarhiei, sfanta :) Traiesc cu credinta (sic) ca desi abordare actuala non-religioasa nu e dezirabila, nici o reintoarcerea intru totul la cele Sfinte nu ar fi. Unde pui ca s-ar s-ar traduce prin indobitocirea populatie si eventual ar fi considerata noua strategie electorala a Divolului Basescu.
Inainte sa inchei, as dori sa precizez ca articolul este scris de o credincioasa, nu pocaita si nu fundamentalista, dar credincioasa. Si nu are intentia de a minimaliza incarcatura speciala a Pastelui, ci pur si simplu de a sublinia ca exista o latura contemporana a acestei sarbatori, pe care nu o putem renega. Pastele, in forma lui actuala(partial comerciala si partial spirituala) ne defineste pe noi si lumea in care traim. Si sa fim convinsi ca Romania nu este nici pe departe o tara atat de indepartata de cele sfinte precum s-ar crede, sau precum sunt alte tari.
Aceste fiind spuse, va doresc ca un Paste fericit si linistit!^^
miercuri, 11 aprilie 2012
Coreenii, batuti cu propriile arme?
In cei 4 ani de cand ma aflu in Coreea am avut rar senzatia ca sunt libera. Exista foarte multe reguli pretudindeni (pe care ei le respecta cu sfintenie), control la toate nivelele si mai ales multa tehnologie. Si tocmai acest control ( care parea absolut) al internetului si al telefonului, camerele video de pretudindeni si toata tehnologia aferenta m-au facut sa cred intotdeauna ca sunt sunt monitorizata in orice moment, si eu ca si ceillati, si ca tocmai acest control face posibila ordinea si disciplina exemplara din aceasta societate.
De 10 zile societatea coreeana este insa in soc. Un psihopat chinez a violat, ucis si transat o coreeanca de 28 de ani. Un eveniment destul de socant pentru Coreea (care este o tara foarte sigura) si mai putin pentru alte tari in care astfel de evenimente sunt des intalnite. Tragedia vine insa din faptul ca victima a sunat la 112 inainte sa fie ucisa si a cerut ajutorul politie precizand detalii despre locul unde se afla si ce i se intampla. Am avut ocazia sa citesc scriptul conversatiei de 40 de minute intre politie si victima si am ramas socata de faptul ca politia coreeana nu a fost in stare sa identifice locul in ciuda conversatiei de peste 40 de minute prin telefon si a detaliilor pe care victima le oferise (nu exacte, dar oarecum edificatoare). Politia a sosit la locul crimei dupa 30 de ore, iar rezultatul il stiti deja.
Pentru cineva care traieste aici si se loveste incontinuu de performatele tehnologice ale coreeniilor aceasta stire pare o gluma proasta. Eu care aveam convingerea ca ei nu numai ca sunt conectati la telefonul, internetul, pozitia mea in timp si spatiu, dar si la visele mele in orice moment, sunt la fel de socata. Dupa acest eveniment nefericit au iesit la iveala mai multe cazuri in care politia nu a reusit sa intervina cu promptitudine in urma apelurilor la 112, decat in cazul in care li se dadea adresa exacta. Politia coreeana si-a recunoscut limitele, Seful Politiei a demisionat si urmeaza probabil sa se ia masuri.
Nu cred ca acest eveniment va schimba ideea ca Coreea este o tara sigura si ca aceste evenimente sunt totusi rare, dar probabil va transforma Coreea intr-o tara si mai tehnologizata, deci conforma fanteziilor mele anterioare.
De 10 zile societatea coreeana este insa in soc. Un psihopat chinez a violat, ucis si transat o coreeanca de 28 de ani. Un eveniment destul de socant pentru Coreea (care este o tara foarte sigura) si mai putin pentru alte tari in care astfel de evenimente sunt des intalnite. Tragedia vine insa din faptul ca victima a sunat la 112 inainte sa fie ucisa si a cerut ajutorul politie precizand detalii despre locul unde se afla si ce i se intampla. Am avut ocazia sa citesc scriptul conversatiei de 40 de minute intre politie si victima si am ramas socata de faptul ca politia coreeana nu a fost in stare sa identifice locul in ciuda conversatiei de peste 40 de minute prin telefon si a detaliilor pe care victima le oferise (nu exacte, dar oarecum edificatoare). Politia a sosit la locul crimei dupa 30 de ore, iar rezultatul il stiti deja.
Pentru cineva care traieste aici si se loveste incontinuu de performatele tehnologice ale coreeniilor aceasta stire pare o gluma proasta. Eu care aveam convingerea ca ei nu numai ca sunt conectati la telefonul, internetul, pozitia mea in timp si spatiu, dar si la visele mele in orice moment, sunt la fel de socata. Dupa acest eveniment nefericit au iesit la iveala mai multe cazuri in care politia nu a reusit sa intervina cu promptitudine in urma apelurilor la 112, decat in cazul in care li se dadea adresa exacta. Politia coreeana si-a recunoscut limitele, Seful Politiei a demisionat si urmeaza probabil sa se ia masuri.
Nu cred ca acest eveniment va schimba ideea ca Coreea este o tara sigura si ca aceste evenimente sunt totusi rare, dar probabil va transforma Coreea intr-o tara si mai tehnologizata, deci conforma fanteziilor mele anterioare.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)